Pink shirt day

Pe 22 februarie se sarbatoreste “Pink shirt day”. Este o miscare initiata in 2007 la o scoala din Nova Scotia, Canada dupa ce un baiat de 9 ani a fost agresat si rusinat ( bullied) pentru ca venise imbracat intr-o camasa roz. Doi dintre colegii lui mai mari au organizat atunci un miting de protest si solidaritate, toti participantii purtand roz 🙂 Miscarea a devenit incet cunoscuta si in alte localitati, astfel ca astazi este recunoscuta atat la nivel national in intreaga Canada, cat si la nivel international.

Bullying-ul este Fata Morgana vremurilor noastre. Organizatii din intreaga lume stabilesc planuri si masuri pentru limitarea efectelor nocive ale agresiunilor de acest tip, insa pe plan personal, copiii agresati, sunt inca neaparati. Nu au o voce sa le ia apararea, de multe ori sunt agresati de cadre didactice sau colegi mai mari si frica ii indeamna sa taca si sa indure. Ca mai apoi sa creasca si sa replice comportamentul agresiv. Nu au pe cineva sa poarte roz pentru ei, sa le arate ca nu sunt singuri.

Si in Romania bullying-ul se practica la scara larga. Fratii mai mari aplica acest tratament celor mai mici, de multe ori nestiind ce este si ce efecte grave poate avea. Asa au vazut, asta fac. Orice forma de “misto” smecheresc asta este, bullying. Cand aratam cu degetul si radem pe seama cuiva diferit de noi tot o forma de agresiune este. Este o cultura greu impamantenita si de care tot cu greu putem scapa. If ever…

Ce putem face insa, fiecare in patratica lui, este sa amendam astfel de comportamente, sa nu le replicam si sa ii incurajam si pe cei din jurul nostru sa procedeze la fel.

Si sa purtam roz din cand in cand 🙂

It fell from the sky

by Terry and Eric Fan


Frances Lincoln Children’s Books, 2022, UK

Ce m-a atras cel mai mult la acest titlu, in afara de faptul ca este opera a doi dintre autorii mei preferati de carte pentru copii? Bila de pe coperta 🙂 Cand eram mica am avut un joc de sah chinezesc cu bile exact ca asta. Jocul s-a pierdut la mutarea parintilor mei dintr-o casa in alta si desi am cautat ani la rand unul similar, nu am gasit.
Pana acum, cand a cazut din cer 🙂. Intr-o joi! Si cand a aterizat, toate creaturile au decis ca este cel mai minunat lucru pe care l-au vazut vreodata. Si asa incepe o poveste tare duioasa, cu ilustratii cum rar intalnesti. Este o carte plina de simboluri, ca toate celelalte carti ale Fratilor Fan. Le povesteste copiilor despre comunitati, despre reactia la lucruri noi si necunoscute; despre cum un lucru mic si neinsemnat pentru unii poate schimba cu totul viata altora. Le arata cum, sub impulsul de moment la vederea unui lucru nou si stralucitor, putem cadea victime celor care vor profita de acel lucru. Si ca in final totul poate sa dispara ca prin magie, ca si cum nici nu ar fi existat. Pana cad alte lucruri minunate din cer…

Citirea cartii a fost o reala bucurie si incantare; de a da pagina dupa pagina, sa vedem ce se intampla. Sentiment le care nu stiu cum sa il descriu aici, trebuie simtit. Ca o concluzie, am retinut ca tot ce facem are undeva sau candva un impact. Ca tot ce aruncam noi “cade” din cerul altor vietati. Si uneori le da lumea peste cap.
Poate ca dupa ce vor fi terminat cartea, unii cititori vor fi mai atenti cu ce arunca. Si unde anume arunca lucrurile de care nu mai au nevoie. Daca nu pentru planeta, macar pentru micile vietati de la firul ierbii. Ori poate vor incepe sa caute “comori” acolo unde nimeni nu le cauta. Sau poate vor invata sa joace sah chinezesc 🙂

Six dots, a story of young Louis Braille

Despre “Six dots, A story of young Louis Braille” scrisa de Jen Bryant si ilustrata de Boris Kulikov am aflat de pe blogul Mariei Popova, The Marginalian. Povestea urmareste viata celebrului inventator, parintele alfabetului care ii poarta numele. Este o ocazie minunata pentru cei mici de a invata despre el, cine a fost si despre toata munca si rolul lui in viata celor care nu pot citi altfel. Celor ce nu au norocul sa vada lumea in linii si culori si forme.

Lectura a avut un mesaj foarte puternic si un impact pe masura. Fiica mea a aflat ca atunci cand iti doresti ceva foarte mult, cu munca multa si daruire, poti ajunge unde vrei, indiferent de limitarile fizice ale corpului tau. Pentru ca uneori mintea noastra isi impune singura limite pe care ambitia si talentul le pot insa depasi. Este o cartea despre incluziune, despre a iti gasi locul potrivit in mediul potrivit. Si despre cat de mult conteaza suportul “satului”, al comunitatii in evolutia si progresul oricui, dar mai cu seama a celor cu anumite limitari fizice.

Este o carte pe care mi-as dori sa o gasesc tradusa in limba romana si introdusa in programa scolara. Pentru ca am si eu dreptul sa inchid ochii si sa visez. Culori si linii si forme. Ceva mai bine si mai frumos, pentru noi toti.

The girl who loved wild horses by Paul Goble

This is a touching story about courage and resilience that also offers profound insight into the changes that young girls may face in their transition to adulthood.

The book, written in 1978, received the Caldecott medal in 1979 and since then it remained a point o reference in children literature. It’s vivid and powerful illustration tells the story of Native Americans and their profound bond with nature. With the animals they take care of, their roots and beliefs.

Paul Goble’s message for young readers is that while growing up can involve difficult choices and transitions, it is possible to remain true to oneself and never lose touch with one’s core values. This message is highlighted through Kisemoo’s transformation from human female to wild horse (mare). In her journey, she faces many obstacles—but ultimately succeeds in maintaining her sense of self while adjusting to new surroundings.

In this way, The Girl Who Loved Wild Horses serves as an important tool for helping young readers understand change and adaptation during the integration period. It reminds us that all individuals—regardless of age or background—can experience transformation without sacrificing their identity or beliefs along the way.

For children nowadays, that live mostly in urban enviroments, safely and carefully guided by adults, to see and experience the adventures of Paul Goble’s heroine is something truly remarkable. My daughter asked me, after reading the book, why did the parents let her go live with the wild horses. They wouldn’t miss her? Is a very normal question, for a 8 year old little girl that is still so attached to her parents. But for a young adult, trying to find her own way in the world, leaving her home and her family is something that she needs to do, even if her heart isn’t ready yet. Because every child grows up and begins his own adventure into the world, his own story to tell and enjoy with others.

I hope you enjoy this story and the illustrations. If you want to buy the book you can find it here

Rumple buttercup

“Rumple buttercup” de Matthew Gray Gubler este, asa cum spune si subtitlul, o poveste despre banane, a fi tu insuti si a gasi o comunitate de care sa apartii. Personajul principal este un ciudat cameleon care se crede un monstru pentru ca are doar 3 fire de par si 5 dinti stricati, un picior mai lung decat celalalt si pielea verde. E clar ca nu poate fi decat un monstru, de vreme ce toti oamenii pe care ii vede zi de zi nu arata deloc asa. Si ca fiind un mostru, nimeni nu ar vrea sa fie prietenul lui. Asta pana intr-o zi cand afla ca si oamenii au ciudateniile lor si ca asta ar trebui sa ii apropie, nu sa ii distanteze. Este o poveste minunata al carui singur minus este scrierea de mana. Copilul ar fi vrut sa citeasca singur, insa nu reusea deloc sa distinga literele de mana.

The tree book

The stories, science and history of trees, 2022, DK publishing

I red a lot of encyclopedias by now. I can honestly say that in the last 8 years I red all the best children atlases and encyclopedias that were published.

“The tree book”, published by DK in 2022 is by far the most comprehensive and organised book in this area, educational materials and books about nature. The images are stuning, as you can see for yourself. The infos are well inserted in the pages, offering children the opportunity to learn more interesting things about nature and places at the other side of the world. When my daughter saw the image of a men in front of a giant cut tree, she asked if that was a real one 🙂

Silent holidays

I always wondered what “silent” meant in the well known Christmas carol. All nights are silent, everybody is sleeping so the silence is somehow normal.

Today, as I was making some preparation, I remembered my childhood’s Christmases. Going to my grandparents in the Christmas eve, my grandparents coming to us in Christmas day. All the preparations before Christmas: the cleaning of the house, the traditional dishes, the sweets. The stress and the tension in the house. My exhausted mother who was trying to get it all done. The arguing between my father and his father. The women trying to escalde the conflicts.

Do you think I remember a single dish, from a specific Christmas dinner? Or how clean the house was for a day or two? Or the presents? No, I don’t. All my memories are about emotions. About being.

I remember the music, the carols, the laughs. The feeling of belonging and the safety and warm of a home. The snow, the gingle bells, the white. The trees and their smell. The peace and calm of just being with my loved ones.

And today it “hit” me. The silent was just for that: silent holidays with peace and calm. With love. With no one arguing or someone complaining about a dish not being properly done. Or my mother asking me to put a nice dress on. And comb my hair.

I wish my kid will remember just that when she’ll grow up: the laughter and the joy and the good food we eat togheter, no matter if on the table are all the traditional dishes in the world or just one course. I come the silence and the peace will remain. And the love.

I hope that each one of you will have bleased and peaceful holidays and that you will make time to build memories with the loved ones. And to enjoy the silence.

El surdo Cece Bell

Daca toate romanele grafice ar castiga o medalie, am avea in biblioteci doar carti premiate. Daca toti cei care au o voce si un mesaj de transmis ar fi publicati, am avea ocazia sa citim doar carti una si una si sa auzim povesti de viata reale, nu toate cu unicorni roz. Insa toate cu final fericit pentru ca eroii lor vor fi invatat sa isi foloseasca avantajele pentru a depasi obstacole si greutati.

Dar cum nu toti au curajul sa isi infrunte fricile, lucrul acesta se intampla foarte rar.

Astazi voi vorbi despre o carte pe care nu imi aduc aminte sa o fi prezentat sau mentionat cineva in spatiul literaturii pentru copii din Romania.

El surdo de Cece Bell, carte distinsa cu Newbery Honor si Geisel Award in anul 2015 si York Times bestseller este un roman grafic ce ar trebui studiat in scoli. Recomandata si prezentata celor care cred in curaj si daruire, in depasirea deficientelor de orice fel.

Romanul grafic inspirat din viata autoarei o are ca eroina pe Cece, o fetita ca oricare alta, dar care la varsta de 4 ani isi pierde auzul, in urma unei meningite bacteriene. Alter ego lui Cece este o fetita iepuras in costum de baie si cu mantie de super eroina. Poarte mereu la gat o minunata ureche fonica, ce o ajuta sa asculte tot ce se aude in jur.

Eroina trece pe rand prin diverse intamplari care de care mai dificile: spitalizarea in urma bolii, apoi constientizarea faptului ca nu mai aude; mutarea intr-o noua scoala unde trebuie sa invete limbajul semnelor; nesfarsitele orele de logopedie; noile prietenii si prima dragoste.

La finalul cartii descoperim foarte multe elemente autobiografice pe care autoarea si-a dorit sa le includa in carte. Lungul drum de la idee la tipar. Salopetele facute de bunica, unde isi poarta urechea fonica; fotografii din arhiva personala, schite si desene pe baza carora a conturat personajele cartii. Diagnostice medicale, poze cu prieteni, colegi si profesori.

Se intampla foarte rar sa ma emotioneze si sa ma motiveze o istorie trista in modul in care m-a impresionat aceasta carte. As vrea sa o citeasca fiecare copil sau tanar ce este convins ca viitorul lui nu poate fi cel visat; fiecare copil cu deficiente ce are ceva de spus, insa nu stie cum sau se teme ca vocea lui nu va fi auzita. Toti cei care au fost rusinati sau abuzati datorita unor “imperfectiuni” fizice sau psihice. Omuleti care raman intr-un colt, desi lumina din sufletul lor straluceste cat pentru toata planeta. Cei carora li s-a spus nu si li s-au taiat sanse doar datorita fricilor si neputintelor celor ce le-au decis soarta.

Pe toti i-as tine de mana si le-as spune ca sunt suficienti asa cum sunt. Si vocea lor va razbate mereu peste mari de ignoranta pentru ca este una puternica ce are un mesaj de transmis. Si poate as purta si un costum de baie si mantie cand le-as spune toate astea …

Targul de carte Gaudeamus 2022

Anul acesta are loc mai tarziu, nu la sfarsitul lui noiembrie cum se intampla pe vremuri 🙂 Merg la targ de 15 ani, iar in ultimii 8 imi dedic un timp anume cartilor pentru micii cititori.

Pentru ca avem deja acasa multe din titlurile pentru copii aparute in ultimele luni, scurta mea vizita a fost mai mult un tur de onoare si pentru placerea de a rasfoi cartile.

O sa incep cu editura Vellant, standul lor este printre primele. Au toata oferta lor actuala de carte. Din pacate un singur titlu nou aparut, “Marie Curie pentru copii”.

La editura Cartea Copiilor am avut cea mai placuta surpriza, un grup de copii veniti la targ cu invatatoarele sau educatoarele sa isi cumpere carti. Noutatile lor editoriale le stiti deja, am mai vorbit despre ele. Astazi am cumparat doar Fabulele lui Arnold Lobel si Calendarul 2023 cu ilustratii din cartile lui Astrid Lindgren. Merita luat, mai ales daca cei mici nu au inca un calendar de perete pentru anul ce vine. Am aflat si ca vor continua sa editeze opera lui Jim Lamarche, poate chiar “The raft”… Astept cu nerabdare.

De la Portocala Albastra am luat ultima carte din seria Autobuzul magic, Pe vremea dinozaurilor. “Promoroaca” lui Michelle Houts nu m-a convins.

Editura Frontiera si-a ancorat arca intr-un coltisor umbros, cam greu de gasit. Aveau toata oferta lor actuala de carti, inclusiv “O portocala de Craciun” a Patriciei Polacco. Daca nu ati cumparat-o deja.

La Paralela 45 mi-a placut foarte mult designul standului, toata atmosfera de acolo te indemna la citit.

Grupul editorial Art are iar cel mai mare si mai luminos stand. Ei si cei de la Humanitas, acum axati pe promovarea ultimei carti a lui Mircea Cartarescu, Theodoros.

La Humanitas junior m-am oprit la “Invizibilii” Ioanei Parvulescu, pe care o admir foarte mult si eram curioasa cum este prima carte dedicata celor mici. Plus ca fiica mea insista ca are un frate invizibil care traieste cu noi in casa si am zis sa citesc mai multe despre subiectul asta.

Dintre noile aparitii de la Arthur, amintesc doar cateva: volumul IV din Harry Potter, ilustrat de Kim Jay, “Harry Potter si Pocalul de foc”. Este foarte greu si il voi comanda online, am tot timpul pentru ca fiicei mele nu ii plac povestile cu Harry Potter. Am remarcat si ultima carte a lui Matei Visniec, “Cu vaporul printre stele”. Si au ascultat off-urile vizitatorilor de la Bookfest si si-au facut si coltisor de citit …

As fi cumparat alte cateva titluri, insa unele erau foarte mari si grele (cateva titluri de istorie de la Litera si DK, cateva de la Arthur si cartile lui Matt Haig de la Nemira). Nu am apucat sa studiez oferta de carte pentru copii in limba franceza si engleza, nici cartile de arta. Poate reusesc sa mai ajung si maine, sa ma uit pe indelete. Cu siguranta sunt multe alte titluri fara pereche ce merita macar rasfoite, daca nu si cumparate.

Gaudeamus, ziua 2

Astazi am mai gasit cateva carti, numai bune de luat acasa. De la editura Rao cele doua carti din colectia Mini clasic si Enciclopedia Fantasy de Judy Allen. Micutele doamne in ilustratia Francescai Rossi de la DPH; la editura Prior pe langa foarte multe albume de arta am gasit o carte cu Bluey pentru fiica mea si una cu Peter Rabbit, pentru mine 🙂 Este absolut minunata, chiar daca are pagini cartonate si clapete nu m-am putut abtine sa nu o cumpar.
De la Pandora M Cartea spiridusilor finlandezi, desi e cam neagra povestea pare simpatica. Si apoi e Mauri Kunnas, cum avem toate celelalte carti cu spiridusi cred ca trebuia sa o avem si pe asta. Tot de la ei am luat cartea lui Iulian Tanase, Aventurile lui Sacha in tara instrumentelor muzicale imaginare. Si mi-au dat cadou un calendar mare de perete cu Petson si Findus.

Cam atat de la targ, va doresc sa va bucurati de el celor ce aveti in gand sa ajungeti si lectura placuta!

Multor expozanti nu le-am inteles rostul la Gaudeamus. Unii dintre ei, Jerry’s Pizza 🙂

Altora le lipseste zambetul de pe buze sau macar dorinta de a interactiona cu alti oameni. Ca doar de asta mergem la targuri, sa interactionam unii cu altii, nu?

Ca o concluzie, habar nu am incotro se duce piata de carte pentru copii. In conditiile in care foarte multi autori si ilustratori de top la nivel international nu sunt inca tradusi si la noi si foarte multe carti premiate nu ajung sau ajung cu mare intarziere in oferta editurilor din Romania.

Eu in coltisorul meu continui sa cumpar carti, sa povestesc despre ele aici si sa le recomand celor interesati de ele. Si sper ca aparitiile de neratat din 2023 sa fie multe, sa avem de unde alege. Sa ploua cu carti bune!