Nina Cassian

Printul Miorlau de Nina Cassian

/ Author / Leave a comment

“… Astfel de dulciuri
Vai! nu se gaseau
Si printul Miorlau: miorlau, miorlau
Miorlau ca ploua afara,
Miorlau ca afara-i soare
Miorlau ca-i zi de lucru
Miorlau ca-i sarbatoare…”

Nu stiu daca exact asa apar in carte, insa asta am auzit-o astazi pe fiica mea recitand bucuroasa prin casa. De ceva vreme tot gustam dulciuri: pe cele ramase de la trick or treat-ul de Hallowen sau pe cele primite la ultimele zile de nastere sau onomastica ale colegilor ei de la scoala.
M-am bucurat mult sa vad ca deja a retinut versurile, desi am citit doar o singura data cartea aparuta de curand la Editura Frontiera.
Ca ne place tare mult stilul Ninei Cassian nu este niciun secret, am scris aici si despre celelalte doua carti semnate de ea si aparute la aceeasi editura. Ce ma incanta cel mai mult insa este modul in care se raporteaza copiii la versurile ei, bucuria de a descoperi toate aventurile personajelor, rand pe rand, cu multa rabdare si atentie.
“Printul Miorlau” imaginat maiastru in aceasta reeditare de catre Oana Ispir, este de fapt o colectie de poezioare simpatice, scrise de poeta fara seaman in literatura romana.
Mi-as dori ca fiecare copil sa o citeasca pe Nina Cassian. Acasa dar mult mai necesar, la scoala. Sa mai echilibreze putin marea de poezii fara noime ale unor “poeti” care, dupa ce au dibuit rima, cineva i-a si tiparit si introdus in programa scolara si materialele studiate la clasa. Avand in vedere toate evenimentele de lansare si promovare deja sustinute de Editura Frontiera de la aparitia cartii, sper din tot sufletul sa ajunga impreuna cu Printul Miorlau in bratele cat mai multor copilasi.

Roscata-ca-Arama si cei sapte soricari

/ Author / Leave a comment

de Nina Cassian, ilustratii de Andrei Tache, editura Frontiera, 2021

“… E usor a scrie versuri

Cand nimic nu ai a spune…”

Vedem asta peste tot; este de ajuns sa deschidem un manual sau un auxiliar pentru invatamant primar si gasim nenumarate astfel de exemple. Ce nu este deloc usor este sa scrii versuri pentru copii care chiar sa le spuna ceva. Ceva care ramane, zi dupa zi; care le provoaca mintea si inima sa isi imagineze, sa viseze si sa se emotioneze. De aceea nu a fost si nu va fi deloc usor pentru cineva sa egaleze maiestria cu care a scris Nina Cassian. O femeie atat de talentata si de pasionata de viata, incat nu ai cum sa nu simti asta in fiecare vers.

Poeziile ei sunt preferatele noastre; le citim cu nesat, asteptam mereu sa vedem ce se va intampla cu personajele si radem mult, foarte mult!

“Roscata-ca-Arama si cei sapte soricari” nu a fost o exceptie. Am ras si am urmarit povestea catelusilor, intrebandu-ne mereu ce o fi patit Trigon de ne tine autoarea in suspans atatea capitole! Cu siguranta ne-au scapat multe intelesuri ascunse, la fel cum s-a intamplat si la prima lectura a cartii “Povestea a doi pui de tigru, numiti Ninigra si Alegru”. Caci istoria spune ca numitul Alegru ar fi fost in fapt un cu totul alt personaj cu dificultati de vorbire…

Revenind la Roscata, am descoperit cu multa placere ilustratii cu care nu eram obisnuiti. Linii simple, clare, desenate de un fauritor. Nu il cunosc pe Andrei Tache si din pacate nici opera lui nu o cunosteam pana acum. Promit sa repar asta. Deocamdata ne-am bucurat tare ca am “dibuit” ce culoare are sugiucul.

Apreciez ca editura Frontiera face toate aceste eforturi de a nu lasa garda jos. Garda calitatii si a valorii literare. Mereu, neobosit, ii expune pe cei mici si pe cei mari la lucrari de exceptie. Intr-o incercare de a compensa ce sistemul nu poate face.

De la “Sistemul nervos, sistemul bucuros” pana la “Dejunul unei frunze”, carte premiata national si international. Lucru valabil si cu toate aparitiile de exceptie ale editurii din 2021. Pe care mi le imaginez ajunse in toate casele si in toate clasele. Pentru a fi citite impreuna. Pentru a avea copiii nostri acces mai usor si la astfel de capodopere. Poate asa vom avea norocul sa cunoastem un nou Eminescu sau o varianta moderna a limbii “sparga”.

Macar astazi, de Ziua Internationala a cititului impreuna, vreau sa imi imaginez ca asa va si fi. Si ca vom trai cu totii fericiti pana la … sfarsit!

Povestea a doi pui de tigru, numiti Ninigra si Alegru de Nina Cassian – recenzie de carte

/ Author / 2 Comments

Despre Nina Cassian este o mare onoare sa scriu. A fost o mare onoare sa o si citesc. Pentru ca Nina Cassian a fost si va ramane una dintre cele mai cunoscute si talentate poete din Romania. Si eseista, traducatoare, compozitoare. Si pentru ca a fost poate una dintre cele mai cunoscute si apreciate autoare romance in strainatate. Daca nu pentru operele ei, macar pentru viata sentimentala mult prea tumultoasa pentru “criticii” acelor timpuri.

Povestea a doi pui de tigru, numiti Ninigra si Alegru este un poem in unsprezece capitole, aparut pentru prima oara in 1969. Cartea a fost reeditata in 2010 la Ed. Cartile Tango si apoi in 2018, la editura Frontiera, beneficiind de ilustratia semnata Karda Zenko, cunoscuta publicului roman din colaborarea cu Alec Blenche, Eniko Szabo, Ioana Chicet Macoveiciuc sau datorita ilustratiilor realizate pentru revista Fabulafia.

Povestea celor doi pui de tigru, numiti Ninigra si Aligru este un omagiu adus povestii de dragoste dintre autoare si sotul ei, Al.I. Stefanescu, poveste care a durat 36 de ani, pana la moartea acestuia.

Inainte de orice alt merit, istorisirea aceasta frumos mestesugita este compusa in versuri foarte expresive, cu rime si sensuri ascunse, dar care insa ii captiveaza pe micii ascultatori.

Am urmarit-o pe autoare, intr-o inregistrare video din arhiva TVR, recitind celor mici povestea puilor de tigru. Ce voce impunatoare si ce prezenta! M-a fascinat cu totul, atata stapanire de sine si cunoastere a propriei valori rar intalnite.

Cartea ii are ca eroi pe doi pui de tigru unul mai diferit ca celalalt, dar care totusi se intalnesc undeva in jungla si vor ramane prieteni pe viata. Autoarea ne povesteste peripetiile prin care trec cei doi pui, ratacirea lor prin jungla, rapirea Ninigrei de catre maimute, aventurile lui Aligru prin mlastina, perioada in care Ninigra este prizoniera imparatesei Miorlau si a cetei ei de pisici, evadarea si regasirea lor la iarmaroc.

Ca orice poveste frumoasa are un final pe masura, care ni se dezvaluie abia in epilog: cei doi eroi vor ramane impreuna, vor face o nunta ca in … povesti si vor avea 10 pui mititei.

Asadar totul este bine cand se termina cu bine. Si aici se termina si recenzia mea.

Daca ati citit-o, sa va fie de folos si va spun doar atat: Mersigru!

Povestea a doi pui de tigru, numiti Ninigra di Aligru