Ne plimbam prin “centru”. Nu ne-au inghetat inca nasurile, asadar copilul doreste sa afle detalii despre una, despre alta.

-Ce e ala? Un cartof sau o nava spatiala?

-Un cartof.

-Cum a ajuns cartoful ala acolo?

-Nu stiu, tati, cred ca l-au urcat cu macaraua. Sau poate mai intai l-au prins de stalp si apoi au montat toata piesa acolo.

-Cum au montat-o?

-Cu macaraua.

-De la masina de pompieri?

-Nu, o macara folosita in constructii. Cele de la masina de pompieri nu pot ridica greutati asa mari.

-Dar cartoful ala e gol, nu e greu.

-E gol, dar este foarte mare si este din metal, metalul e greu.

-Metal? Ce este metalul?

-Pai uite, capacul asta de canal pe care calci acum este din metal, stapul ala este din metal, monedele sunt din metal. Hai, ca tu stii ce este metalul.

-Astea nu sunt grele. Monedele mele din pusculita sunt usoare. Si cartoful nu e din metal, amuzantule!

…

-De ce este pus pe stalpul ala? Si cine l-a murdarit cu vopsea rosie?

-Este un simbol. Cartoful este stricat, reprezinta oamenii rai care ne-au condus inainte. Stalpul alb reprezinta noul, suntem noi, poporul roman dupa ce au plecat oamenii rai.

-Si inainte de hotomani au fost oameni rai? De ce nu ati iesit si atunci cu vuvuzaua sa ii dati afara de unde lucrau ei?

-Se pare ca mereu au fost oameni rai care ne-au condus, nu? Noi eram mici puiule, eram copii. Si atunci nu aveai voie sa spui nimic rau despre cei care ne conduceau. Dar pana la urma au iesit oamenii in strada, chiar aici si au reusit sa ii dea afara. Dar a curs si sange. De asta au pus momumentul aici, sa nu uitam. Se numeste Monumentul Renasterii.

-Cum arata macaraua?

-Nu stiu fetita. Era o macara normala, cred.

Mai facem cativa pasi. Nu ii este ei inca foarte clar cum a ajuns cartoful ala acolo si de ce. Dar renunta la subiect. Primeste raspunsuri prea serioase. Ajunsa langa statuia lui Carol I, is inalta privirea in sus si zice incetisor, pe un ton ghidus:

-Tati, calul asta are un fundulet amuzant si tare dragut!