Nu putea ploia sa ma tina departe de carti si de Romexpo tocmai astazi, asa ca inarmata cu umbreluta copilului ( probabil sa fi fost o apariție demna de comicsuri) am plecat sa ma intalnesc si in acest inceput de vara cu cartile. Am reusit performanta sa fiu primul cumparator nu la unul, ci la trei dintre standurile editurilor noastre preferate! Si sa cumpar primele exemplare, pe unele le-am luat chiar din bratele unui domn care tocmai le adusese sa le aseze pe o masuta, din cateva titluri nou aparute. M-am bucurat de o scurta vizita la standul tarii invitat de onoare anul acesta, Portugalia. Cu cine credeti ca am avut bucuria si onoarea sa ma intalnesc acolo? Cu David Pintor! Nu in persoana desigur, ci cu una dintre cartile lui. Mi-a placut selectia de carti pentru copii pe care au ales sa o aduca la Bucuresti si ca unele carti chiar puteau fi cumparate. Au adus si o selectie de vinuri, cu siguranta ar fi mers de minune langa o carte buna, dar nu am avut inspiratia pe moment.

Am reusit sa iau aproape toate cartile pe care mi-am dorit sa le iau, cele ce ajunsesera atat de devreme cel putin. Le-am rasfoit si fotografiat pentru voi, le vedeti mai jos. Dupa ce a exclamat imbufnata ca trebuia sa mergem impreuna la Bookfest, fiica mea si-a dorit sa ma ajute macar sa le faca ea cateva poze. De fapt doar doua le-a facut, pentru ca in incercarea de a le aseza “cat mai bine”, inceput sa citeasca Aventuri pe roti, ultima carte a lui Mauri Kunnas si nu s-a lasat pana nu a terminat-o. “Se pricepe Mauri” a fost concluzia, de asteptat de altfel, este unul din autorii ei preferati! Daca tot v-am povestit de Aventuri pe roti sa va povestesc si de Crocodilul din copac de Roger Duvoisin. Plina de umor si comic de situatii mai putin asteptat, cartea spune povestea unui crocodil, pe care nu aflam cum il cheama, dar aflam ca ii plac mult … florile! Bertha, rata inteleapta de la ferma ( nu v-am spus nu, ca actiunea are loc la ferma Domnului si Doamnei Mazariche, nu? Ei bine, acolo are loc) intelege firea deosebită a crocodilului nostru si isi asuma un matern si protector rol in viata lui. Ea este cea care incearca din rasputeri sa ii convingă pe fermier si pe sotia sa ca nu este nimic de temut la acest crocodil si ca asa cum animalele de la ferma l-au acceptat, ar putea si ei face asta.

Un alt maestru al ilustratiei pentru copii, John Burningham vine la editura Portocala Albastra cu un nou titlu “Tu ce ai face…” Alegeri la care nu sunt sigura ca m-as fi asteptat din partea autorului, insa eu sunt un adult care nu ar vrea sa fie sugrumat de serpi, am si o fobie urata legata de ei, sau sa fiu obligata sa beau suc de melci! Copii cred ca vor gasi amuzante si super haioase alegerile prezentate atat de frumos, in ilustratii cum doar John Burningham a putut creiona. Si daca ar fi sa aleg totusi si eu, adultul, ceva, ar fi sa fie pace si sa il ajut pe Mosu’ cu cadourile. Doar daca se poate.
La editura Cartier Codobelc a aparut o noua poveste ilustrata de Anca Smarandache, despre care sigur v-am spus ca imi place cum da culoare vietii din jurul nostru. Frunzulita si Andaluna este o poveste care ii apartine lui Peter Demeny, cel care, stiti sau nu, se ocupa de ceva timp si de revista Matca Literară. Povestea este tare, tare frumoasa, ma bucur ca am avut ocazia sa rasfoiesc cartea si am decis sa o si cumpar. Este cumva o metafora a vietii si a modului in care nu mereu conteaza ce este in fata noastra, in oglinda in care ne proiectam grijile si temerile, nemultumirile sau frustrările. Privitul in sus este solutia si alegerea cea mai potrivita cand simtim ca ceva nu este bine, ca poate nu suntem vazuti sau apreciati. Fiicei mele, care mereu imi spune ca ea alege sa vada cerul nu noroiul, i-au placut tare mult si povestea si ilustratiile. Va las sa va decideti singuri daca este o carte pe placul vostru sau nu, pentru mine este cu siguranta una dintre surprizele editoriale placute ale acestui an.

La standul Casei Editoriale Art am gasit unele dintre noutatile pe care abia asteptam sa le vad. De pe-o buna dimineata, albumul de versuri ale Otiliei Cazimir, ilustrate de Anca Smarandache a fost unul dintre ele. Ma bucur ca avem colectia Versocicleta actualizata la zi cu ultima aparitie. Si mai tare ma bucur ca am o noua carte ilustrata a Otiliei Cazimir, una dintre autoarele mele preferate.
Am luat si Aventurile Alisei in Tara Minunilor&Tara din Oglinda”, ilustrata de MinaLima, in traducerea lui Florin Bican. Sa apara doua titluri din aceasta colectie la doar cateva luni distanta nu ma asteptam, se pare totusi ca avem mari sanse ca editura Arthur sa traduca toate cele 9 carti din serie. Este una dintre cele mai frumos realizate serii de povesti clasice si merita un loc in biblioteca noastra. Chiar daca avem si colectia originala, in engleza, acum avem ocazia sa o completam si pe cea in romana, sa putem citim povesti clasice pe alese.
Daca va spun ca Radu Tudoran nu a fost de fapt Radu Tudoran, ma credeti? Ar trebui, numele lui adevarat era Nicolae Bogza, insa nedorind sa stea in umbra marelui Geo, fratele sau, a ales acest pseudonim literar. Cartile sale vor deveni pe rand un adevarat succes in randul cititorilor. Toate panzele sus! a beneficiat de 4 aparitii editoriale incepand cu cea originala, din 1954.
A fost si adaptata pentru un serial TV, in anul 1977 cred ca a aparut, unul dintre serialele copilariei mele.
Editia actuala, adaptata si transformata in banda desenata de Puiu Manu este ultima aparitie dupa “Toate panzele sus!”. Bucurati-va de talentul maestrului, cititi prezentarea foarte buna facuta de Dodo Nita la finalul cartii.
La final, un elefant. Elefantul lui Carol cel Mare, despre care a ales sa le scrie tinerilor pasionati de istorie si nu numai Catalin Pavel. Ca imi place cum scrie autorul nu este un secret, prima sa carte pentru copii, Muntele cu usi, a fost prezentata si premiata si aici in Club. Nu este deloc un anti-manual, asa cum s-ar putea crede din subtitlu. Informatiile atent alese si prezentate au chiar rolul opus, si anume acela de a pune intrebari, a descoperi si a pune iar intrebari. Pentru ca, nu-i asa, cu cat stim mai mult, cu atat ne dam seama cat de putin stim. As spune eu, cat de ofertant este potentialul de cunoastere si ce norocosi suntem ca avem acces la atat de multe lumi si universuri, doar intre paginile unei carti.

Maine, o noua zi, poate o noua vizita la Bookfest sa aducem omagiu si cartilor si editorilor pe care astazi nu am reusit sa ii vizitam.

Lecturi placute, oriunde va gasiti!