Atlasul Frumusetii, O noua calatorie

Mihaela Noroc nu mai are nevoie de nicio prezentare, din fericire. A ajuns deja, artistic vorbind, la un nivel la care orice iubitor de frumos, colectionar de arta de pe mapamond stie cine este.
Pasiunea pentru fotografie a dus-o pe Mihaela Noroc in toate colturile lumii, desi Magellan a demonstrat in anii 1500 ca Pamantul este rotund. A discutat si a fotografiat mii de chipuri de fete si femei frumoase, puternice, inteligente, interesante.
Aceasta noua aparitie, “Portrete si povesti despre puterea femeilor” nu este doar continuarea Atlasului Frumusetii, dupa cum precizeaza chiar autoarea. Este o enciclopedie a unor vieti traite in medii cat mai diverse, insa aduse impreuna de o trăsătură comuna: puterea si rezistenta de a isi continua povestea. Multe dintre aceste femei si fete nu au avut un inceput usor in viata, pentru unele accidente si intamplari nefaste au schimbat totul, intr-o secunda. Asta insa nu le-a oprit si au ales sa nu le marcheze destinul acele evenimente. Au mers mai departe, au invins. Intr-o lume in care frumosul este celebrat in principiu si declarativ doar de 1 si 8 Martie, povestea acestor caractere atat de puternice si de frumoase este cu atat mai inspirațională, mai autentică si mai datatoare de speranta.

Am vazut cateva dintre filmele de prezentare postate de autoare, intalnirile cu o parte dintre femeile care apar in Atlas. Intr-unul o prezinta pe
Victoria, o artista din Milano, pe care a întâlnit-o in centrul orașului. Lucra si isi expunea lucrarile chiar acolo, la o mica toneta. Cand i-a cerut detaliile conturilor de social media, Victoria i-a raspuns ca nu are asa ceva, ea este inca in viata si oamenii o pot gasi acolo, zi de zi. Ca a ajuns la o varsta la care intelege ca poti sa te simti implinit si fara sa fii faimos sau sa ai validarea celorlalti. Si ca si-a dorit sa invete limba engleza, pe care de altfel o vorbeste foarte bine, pentru a se putea intelege cu cat mai multi dintre cei ce se opresc sa ii priveasca lucrarile. Este cred un mare privilegiu sa poti intalni astfel de oameni si sa poti absorbi toata puterea si energia pe care o transmit ei. Cum de altfel a fost si intalnirea in paginile Atlasului cu nimeni alta decat Nora Iuga!

Girls of the world

de Mihaela Noroc, Andrews McMeel Publishing, 2023

Saptamana trecuta a aparut ultimul album al artistei Mihaela Noroc, “Girls of the world”.
Autoarea a precizat ca va fi disponibila si varianta in limba romana. Lansarea va fi in primavara, insa nu se stie inca data aparitiei.
Pana atunci, va invit sa priviti cateva imagini din album si sa va inchipuiti activitatea colosala din spatele acestui proiect.
Nu o cunosc personal pe Mihaela Noroc, desi mi-as dori tare mult. Sa o felicit pentru ceea ce face, pentru tot ce inseamna proiectele ei si ce vrea sa lase in urma. Ce o invata pe fiica ei, ce mostenire artistica ii pregateste.

Atlasul frumusetii


Femeile lumii in 500 de portrete

Pentru ca astazi este 8 Martie si celebram Femeia si frumusetea ei, am vrut sa va prezint aceasta carte-opera de arta. Nu este o carte clasica pentru copii, insa este o enciclopedie a frumusetilor lumii si cred ca este o piesa de colectie din biblioteca oricarei familii iubitoare de carte.
Pe Mihaela Noroc, autoarea ei, nu o cunosc si trebuie sa recunosc ca nici nu auzisem de ea pana la aparitia Atlasului. Citind prezentarea cartii, am aflat ca s-a nascut in 1985 in Chisinau si ca din 1991 s-a mutat impreuna cu familia in Bucuresti. Ca tatal ei este pictor si a fost toata viata inconjurata de frumos si culoare. Lucru care se simte in fotografiile pe care le cauta si reuseste sa le faca si care a fost probabil si resortul care a atras-o in conceperea acestei colectii de portrete. Atlasul Frumusetii a inceput ca proiect personal, dar datorita succesului pe care il aveau fotografiile ei, a devenit un adevarat fenomen international.
Pentru noi, 2 adulti si o fetita de 6 ani, prima rasfoire a cartii a fost emotie. Si iubire, diversitate, caldura. Am putut vedea chipuri atat de minunate si de diferite de cele pe care le vedem in jurul nostru, costume si traditii din peste 50 de tari. Pe care unii dintre noi le pot vizita doar asa, prin intermediul acestor fotografii. Am inteles ca frumusetea nu este doar un standard 90-60-90. Sau cel promovat in mass-media. Ca o femeie poate fi frumoasa si daca poarta proteza sau are 90 de ani.
Ca delicatetea si naturaletea unei mame care isi alapteaza pruncul nu se poate compara cu nimic. Ca desi sunt atat de diferite, toate aceste chipuri sunt frumoase in aceeasi masura. Indiferent daca au fost arse de soare si batute de vant sau alintate si ingrijite cu cele mai delicate creme.
Copilul meu a vazut mame si copii de alta culoare a pielii decat a ei, in mediul lor natural. Relaxati, fericiti, cu bujori in obraji.
Desi are o reactie destul de puternica de respingere a tot ce inseamna “batran”, inca de acum 2-3 ani de cand au inceput si primele intrebari despre moarte, a acceptat sa priveasca si chipurile femeilor ridate sau cu parul alb. Stie ca si mama ei va imbatrani, dar inca nu accepta acest lucru. Vrea mereu sa imi cumpere un sampon al carui reclama a vazut-o la televizor, sa il avem in casa si sa il folosesc repede, repede cand imi vor aparea primele fire de par alb 🙂
Pentru mine faptul ca a acceptat sa priveasca fotografiile unor persoane in varsta a fost cea mai mare bucurie!
Am invatat toti trei sa privim diversitatea si nu doar sa dam pagina, sa intelegem ca exteriorul este reflexia interiorului, a unui suflet frumos, bun si plin de iubire. Ca traditiile sunt inca importante, in unele locuri la fel de mult ca acum sute de ani. Si ca legatura dintre o mama si copiii ei este cea mai frumoasa creatie de pe intregul Pamant.
Ca doar atunci cand suntem noi insine, in mediul nostru natural, unde suntem fericite si apreciate noi femeile radiem si stralucim. Si ca oricum pentru copiii nostri suntem cele mai frumoase. Si astazi este ziua in care sa ne amintim asta si sa ne bucuram de darurile nepretuite pe care deja le avem.

La multi ani Femeie frumoasa, oriunde te gasesti!