Incercam pe cat putem sa mancam impreuna cand suntem toti acasa.

De ceva vreme unul dintre felurile ei preferate de mancare este mac&cheese.

Astazi a pregatit cu tatal ei totul: au fiert paste, au facut sosul, au suflat sa se raceasca.

Isi aduce farfuria la masa si ma intreaba daca vreau sa gust si eu. Vreau, cum sa nu vreau? O fi existand cineva sa poata refuza cateva paste delicioase? Daca o exista, sigur-sigur nu sunt eu aceea 🙂

⁃ Sunt delicioase pastele tale!

⁃ Vreti si dumneavoastra, doamna? Eu sunt chelnerul si va iau comanda. Ce ati dori azi?

⁃ O imbratisare vreau! Aveti?

⁃ Noi aici servim imbratisari, dar si mancare. Zi, ce vrei sa mananci? Eu sunt chelnerul tau; imi notez si ii spun bucatarului.

⁃ As vrea o rosie.

Se blocheaza un pic, apoi intreaba:

⁃ Atat vrei? O rosie?

⁃ Cu putin hummus si o bucata de ficat.

⁃ Ficat? Nu stiu daca avem, sa intreb.

⁃ Avem. Roaga bucatarul, stie el unde este.

⁃ Bine. Ma duc. Si humus vrei? Avem?

⁃ Ihi.

⁃ Ihi ce? Avem?

⁃ Da.

⁃ Bine, ma duc. Asteptati aici, doamna; ma intorc imediat cu mancarea dumneavoastra.

O aud discutand cu “bucatarul”.

⁃ Doamna ar vrea o rosie si humus si ficat. Ai?

⁃ Da, toti avem ficat!

⁃ Tati, fii serios! De mancare, ai?

⁃ Am, da. Spunei doamnei ca i le aduc imediat.

Se intoarce la masa fredonand un cantec care ne place noua tare mult: martisor.

⁃ Vine imediat comanda dumneavoastra! De baut ce vreti? Vad ca aveti deja apa in pahar.

⁃ Da, multumesc, am.

Dupa un timp apare si bucatarul cu mancarea noastra, a mea si a lui. Pret de cateva minute tot ce se aude este un cantecel fredonat incetisor, printre mestecaturi: alb cu rosu floare, martisor…

Nu este vremea lui martisor; dar este pace si ne e bine. Si mancam impreuna mancarea noastra preferata. Ce altceva ne-am mai putea dori?